CAMPUSUL SOARELUI – TIMIŞOARA

dedicat dezvoltării şi aprofundării Pedagogiei Steiner Waldorf,
implicat în mediul social

 

 

1: Introducere

Obiectivul material al acestei dezvoltări îl constituie realizarea Proiectului Campus, cuprinzând Grădiniţa, şcoala, Liceul şi Institutul pentru Pedagogie Steiner-Waldorf. Trebuie precizat de la bun început că acest Proiect este o unealtă necesară în timpurile prezente şi viitoare, pentru asigurarea condiţiilor optime proprii educării copiilor în viitorul Campus, formării şi perfecţionării cadrelor didactice în sistemul pedagogic Steiner-Waldorf, şi de asemenea proprii programelor de tip “Educaţia continuă a adulţilor”, adresate părinţilor şi nu numai; construirea Campusului nu se constituie aşadar într-un scop în sine.

Ansamblul Campusului reprezintă un complex multifuncţional deosebit de amplu. Noi, cei care ne ocupăm de dezvoltarea acestui Proiect, suntem conştienţi de vastitatea problematicii pe care o ridică un astfel de ansamblu, nu atât în faza de creare şi materializare, cât mai ales în faza de utilizare şi întreţinere. (Materialul de faţă are menirea de a prezenta viitorilor parteneri ce are de oferit Campusul, precum şi ce aşteptări are acesta. Materialul nu se substituie Proiectului, care va fi alcătuit în forma sa finală de către Parteneriat; de aceea, unele lucruri specifice unui Proiect sunt abordate aici doar în mod succint.)

Elementul decisiv care determină succesul acestei întreprinderi constă în valabilitatea şi actualitatea ideilor care stau la baza sa, dar mai ales în elementul uman; mai concret, important este modul în care oamenii din cadrul Proiectului ştiu să colaboreze pentru a forma o echipă cu cadrele didactice din actualul Liceu Waldorf, modul cum ei înţeleg să depăşească cu conştienţă piedicile inerente acţiunii, păstrându-şi deschiderea către noul ce vine continuu din exterior. Acest mod de colaborare este în prezent deja o realitate; el dă forţa necesară colectivului din Timişoara.

După cum s-a menţionat anterior, Proiectul Campus doreşte să creeze un organism viu, bine închegat, format din cadre didactice, părinţi, membri ai Fundaţiei Rudolf Steiner Timişoara (FRST) şi alte persoane care înţeleg imperativul timpurilor moderne de deschidere amplă şi activă către exterior, către societatea civilă. Un astfel de proiect se poate realiza doar cu sprijinul societăţii civile locale, printr-un parteneriat din care să facă parte şi Primăria Oraşului Timişoara.

Prin funcţionalitatea sa, acest Proiect va întoarce sprijinul către societatea civilă locală, prin calitatea tinerilor formaţi, prin implementarea şi cultivarea formelor de avangardă în învăţământul preuniversitar şi universitar, prin dezvoltarea formelor novatoare de învăţământ destinate adulţilor, precum şi prin dezvoltarea formelor de expresie artistică; toate aceste deziderate se află şi pe agenda de priorităţi a Uniunii Europene.

Necesitatea acestui proiect derivă de asemenea şi din situaţia concretă în care se află în prezent Liceul Waldorf din Timişoara.

SITUAŢIA ACTUALĂ. Liceul Waldorf îşi desfăşoară activitatea pe un teren de 2,5 ha, aflat pe str. Uranus la nr. 10, în cartierul Zona Soarelui. Terenul se află în patrimoniul Primăriei Timişoara, fiind dat în folosinţă gratuită FRST, pe durata existenţei clădirilor – dedicate sistemului pedagogic Steiner Waldorf – pe suprafaţa sa.

În prezent, grădiniţa are 3 grupe, cu un total de 87 de copii, iar şcoala cuprinde clasele I-XII, cu un total de 209 elevi. În ultimii doi ani se manifestă o cerere crescândă de locuri în grădiniţă şi şcoală, cerere ce nu mai poate fi satisfăcută, fiindcă limitele fizice ale clădirilor existente au fost deja atinse.

 

2: Scopul Campusului

a. Crearea unei şcoli moderne, în acord cu necesităţile educaţionale ale secolului XXI, având dotări specifice unei şcoli Waldorf (ateliere meşteşugăreşti şi spaţii destinate multiplelor activităţi artistice);

b. Dezvoltarea unui Institut de formare şi perfecţionare a cadrelor didactice conform conceptelor pedagogiei Steiner-Waldorf, adaptate specificului românesc;

c. Crearea prin intermediul facilităţilor Campusului a unui Centru Cultural-Educaţional European;

d. Dezvoltarea unor programe de educare a părinţilor şi a unor programe de educare continuă a adulţilor în spiritul timpurilor actuale, programe prin care se urmăreşte dezvoltarea personală prin cunoaştere, pusă în slujba comunităţii;

e. Integrarea prin intermediul activităţilor desfăşurate în Structura europeană de “Comunităţi de cunoaştere şi inovare” (Knowledge and Innovation Communities), pornind cu precădere de la latura de inovare pedagogică.

 

3: Structura Campusului

a. Clădirea Institutul Pedagogic, formată din 4 mini-amfiteatre de câte 40 de locuri, bibliotecă, 25 de garsoniere pentru studenţi şi cadre didactice din alte localităţi, anexele aferente;

b. Clădiri pentru grădiniţă cu program prelungit, pentru 6 grupe de copii, dintre care două grupe de preşcolari, cu anexele de rigoare;

c. şcoală gimnazială şi Liceu, pentru 2 rânduri de clase paralele (2 x 12 clase), cu un număr maxim de câte 35 elevi/clasă; anexele aferente;

d. Clădire pentru ateliere meşteşugăreşti şi artistice; anexe aferente;

e. Cantină cu 180 de locuri; anexe aferente;

f. Sală de sport acoperită; anexe aferente;

g. Teren de sport în aer liber;

h. Clădire Internat + Mini-hotel pentru 80 + 40 de locuri; anexe aferente;

i. Sala de Spectacole, cu 500 locuri pe scaune (+250 în picioare); anexe aferente

j. Spaţii de recreaţie şi zonă verde.

Tema de proiectare, prin care sunt descrise în detaliu toate spaţiile necesare, constituie Anexa I.

Această Temă a fost dezvoltată de către dl. Arhitect Radu Mihăilescu, personalitate timişoreană care se bucură de faimă europeană datorită viziunilor sale arhitectonice. În faza actuală, planşele ce prezintă ansamblul Campusului sunt prezentate în Anexa II.

 

4: Funcţionalităţi

a. În cadrul Institutului se va desfăşura în primul rând activitatea de formare şi perfecţionare a cadrelor didactice, după cum este descris în materialul d-lui Mihai Tropa (Anexa III). Prin participarea la unele dintre activităţile desfăşurate în Institut, cadrele didactice din Liceu vor fi implicate într-un proces continuu de perfecţionare informală; acest context de activitate va fi deosebit de favorabil pentru atmosfera din Liceu. În Institut se vor desfăşura de asemenea activităţile şcolii Părinţilor, ca parte a activităţii de educaţie continuă a adulţilor prin cursuri de orientare şi cunoaştere, care va cuprinde şi alte categorii de conţinuturi, cum ar fi: Arta Vorbirii; Euritmie; Să ne cunoaştem învăţând din propriul destin; Relaţiile interumane azi – Comunicarea; Cunoaşterea suprasensibilă; Tripartiţie Socială; Economie Asociativă; Trezirea la Comunitate.

Launched in 2000 and now part of the overarching Lifelong Learning Programme, Grundtvig aims to provide adults with ways to improve their knowledge and skills, keeping them mentally fit and potentially more employable. It not only covers learners in adult education, but also the teachers, trainers, education staff and facilities that provide these services. These include relevant associations, counselling organisations, information services, policy-making bodies and others involved in lifelong learning and adult education at local, regional and national levels, such as NGOs, enterprises, voluntary groups and research centres. There are also actions supporting adult learner mobility, such as exchanges and, now in the 2007-2013 programme, so-called ‘European Assistantships’.

Trad. rom.: Programul Grundtvig, lansat în anul 2000, are scopul de a oferi adulţilor modalităţi de aprofundare a cunoaşterii şi a abilităţilor lor, pentru dezvoltarea unei atitudini mentale care să-i facă mai competitivi pe piaţa forţei de muncă; acest program face parte în prezent din “Programul perpetuu de învăţare”. Program nu acoperă doar segmentul cursanţilor, ci şi profesorii, formatorii, conducerea activităţii educaţionale, precum şi facilităţile ce furnizează aceste servicii. Acestea includ Asociaţii relevante, Organizaţii consultative, Servicii de informare, Structuri formatoare de politici precum şi alte organizaţii implicate în educaţia perpetuă şi în educaţia adulţilor la nivel local, regional şi naţional, cum ar fi: ONG-uri, companii, grupuri de voluntariat si centre de cercetare. De asemenea, el cuprinde activităţi de susţinere a mobilităţii cursanţilor, cum ar fi schimburile de experienţă, iar acum, în programul 2007-2013, aşa-numita “Alocaţie Europeană de studii”.
(http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc86_en.htm)

Fireşte, aceste activităţi nu se vor desfăşura în totalitate de la bun început, ci se vor lansa gradual, în funcţie de necesităţile comunităţii locale şi în funcţie de conferenţiarii din ţară şi din Europa pregătiţi să le susţină. Aceste activităţi secundare sunt destinate şi aducerii unui aport financiar la bugetul de venituri al Campusului.

b. Grădiniţa ocupă un loc firesc în cadrul Campusului. Educaţia Steiner-Waldorf este o educaţie integrală, care cuprinde toate etapele, de la primele forme organizatorice (grădiniţă) până la studiile superioare. Bineînţeles că nu este obligatoriu ca elevii de clasa I să provină toţi din Grădiniţa Waldorf. Grădiniţa din cadrul Campusului are şi menirea să pregătească anual copiii pentru viitoarele două clase I. Există o cerere continuu crescândă a părinţilor din localitate de educare a copiilor în sistemul Waldorf, cerere exprimată prin numărul tot mai mare de înscrieri în avans a copiilor (există aproximativ 100 de cereri pe lista de aşteptare). Educatoarele de la Grădiniţă vor beneficia şi ele de cursurile din cadrul Institutului, precum şi de emulaţia spirituală ce se manifestă în acest context. Se doreşte de asemenea funcţionarea grupelor conform programului prelungit, cu oportunităţi de grupe de vacanţă.

c. În Liceu, conform şi statutului său actual, abordarea materiilor de studiu se face pe baze antropologice, potrivit caracteristicilor diferitelor etape de vârstă; acest proces educaţional se circumscrie integral legislaţiei româneşti în vigoare. Clădirile Liceului vor cuprinde săli pentru două serii de clase; va exista o separare structurală şi funcţională între clasele I – IV, V – VIII şi IX – XII. În aceleaşi clădiri vor funcţiona şi laboratoarele specializate de chimie, biologie, fizică, informatică şi astronomie, precum şi o sală de muzică cu instrumente muzicale. În zona claselor IX – XII va funcţiona de asemenea o bibliotecă cu săli de studiu. Se vor organiza spaţii necesare programului de studiu individual, precum şi pentru programul “After School”. În partea superioară a uneia dintre clădiri va funcţiona un Observator astronomic. În cadrul activităţilor desfăşurate în acest grup de clădiri doar programul “After School” este menit să creeze şi resurse financiare.

d. Clădirea Atelierelor are o importanţă aparte în cadrul integralităţii conceptului educaţional Steiner-Waldorf. Este bine cunoscut faptul că deprinderile manuale însuşite încă de pe primele trepte ale şcolii conduc la o bună funcţionare a capacităţilor cognitive ale adultului de mai târziu, aşa cum activităţile artistice conduc la dezvoltarea creativităţii viitorului adult. Vor funcţiona Ateliere de prelucrare a lemnului (sculptură şi tâmplărie), a pietrei, a metalelor, a sticlei, de croitorie şi ţesătorie, atelierul pentru grădinărit, ateliere de creaţie (pictură, modelaj, pâslărit, gravură, artă culinară, fotografie, etc.). Aceste activităţi se vor desfăşura în această clădire separată şi pentru a nu afecta prin nivelul de zgomot generat buna desfăşurare a procesului de învăţământ din celelalte spaţii şcolare. Caracteristicile Clădirii Atelierelor vor permite ca aici să se desfăşoare şi activităţi de micro-producţie, care se vor desfăşura fie cu elevi, fie cu părinţi, în afara procesului educativ. Produsele realizate vor fi destinate comercializării, contribuind la bugetul de venituri al Campusului.

e. Cantina este destinată în primul rând pentru servirea mesei preşcolarilor, elevilor şi persoanelor adulte din Campus care doresc acest lucru: elevii din internat, elevii din Programul “After School”, precum şi studenţii şi profesorii cazaţi în Campus. Cantina va avea dotările necesare pentru gestionarea alimentelor şi pregătirea hranei. Prin poziţionarea în întreg ansamblul se va permite şi închirierea sălii pentru activităţi compatibile cu destinaţia proprie, activităţi aducătoare de venituri la bugetul Campusului.

f. şi g. Sala şi terenul de sport vor fi destinate atât desfăşurării activităţilor din cadrul orelor de educaţie fizică ale elevilor, cât şi concursurilor sportive interşcolare. Complexul sportiv va putea aduce şi el venituri la bugetul Campusului.

h. Prevedem un necesar maxim de 80 de locuri de cazare în Internatul şcolii, repartizate pe două nivele. Un al treilea nivel este destinat să funcţioneze ca mini-hotel, cu un regim limitativ, în următorul mod:

- pentru oaspeţii ocazionali ai diverselor activităţi culturale sau pedagogice ale Campusului;

- pentru clasele venite în schimburi culturale sau practice din România sau din străinătate;

- pentru studenţi

- pentru persoane recomandate de alte şcoli sau instituţii.

Acest Internat – mini-hotel, cu o arhitectură interioară bine gândită, va funcţiona modular şi flexibil, în funcţie de necesarul mai mic sau mai mare de locuri în Internat. Ansamblul are pe lângă un rol social şi rolul de a aduce venituri la Bugetul Campusului.

i. Sala de Spectacole, cu 500 locuri pe scaune şi 250 în picioare, este destinată pentru:

- Serbări şcolare : 4 clase(30) x 2 + 2 părinţi/ elev = 240 + 480 = 720; sau toată şcoala, adică 2×12x30 elevi + 40 profesori = 760 persoane

- Activităţi artistice cu public, create de Liceu sau de Institut; spectacole de euritmie.

- Activităţi culturale ale Institutului, adresate populaţiei oraşului Timişoara şi nu numai.

- Desfăşurarea unor simpozioane cultural-educaţionale Internaţionale (cum ar fi ECSWE – European Council of Steiner Waldorf Education, IAO – Internationale Assoziation für Waldorfpädagogik), cursuri de pedagogie Waldorf interne şi internaţionale, etc). Sala va fi dotată cu instalaţie de sonorizare, retroproiecţie, sistem de iluminare pentru spectacole de euritmie, instalaţie sincronă de traducere.

- Închiriere ocazională în favoarea unor activităţi culturale ale oraşului Timişoara.

Prin amplasarea sa, această Sală de Spectacole va permite uşor accesul dinspre exterior, fiind situată în apropierea intrării principale a Campusului, dar şi o foarte bună legătură cu corpul Liceului, prin intermediul unui foaier multifuncţional. Sala de Spectacole va aduce venituri la bugetul Campusului.

j. Spaţiile de recreaţie vor fi amenajate separat pentru grădiniţă, pentru ciclul primar, gimnazial, liceal, cât şi pentru Institut.

k. Ansamblul Campusului va conţine o structură administrativă distinctă şi bine organizată, astfel încât Grădiniţa, Liceul şi Institutul să se poată ocupa nestingherit de activităţile educative şi culturale.

 

5: Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai activităţii Campusului

a. Copii preşcolari şi şcolari. Prin calitatea generică a sistemului educaţional Steiner-Waldorf, prin conlucrarea educaţională permanentă a cadrelor didactice cu Institutul alăturat, prin dotările şi facilităţile moderne oferite de ansamblul Liceului, elevii vor beneficia de oportunitatea de a-şi dezvolta continuu calităţile native, precum şi de posibilitatea de a-şi utiliza energiile fizice şi psihice în activităţi fizice şi creative multiple, coordonate de oameni cu o largă deschidere culturală şi vocaţională. La o primă viziune superficială, ar putea părea că această şcoală este destinată copiilor favorizaţi sau supradotaţi mental, dar nu este aşa. Conceptul care stă în spatele a tot ce se face şi se întreprinde în Campus este că fiecare copil (fiecare om) are dotări şi abilităţi excepţionale, care pot fi manifestate şi puse în valoare într-un cadru propice uman şi material. Campusul este menit să furnizeze acest cadru propice uman şi material. Prin efervescenţa spirituală manifestată în Campus se urmăreşte ca rezultatele pozitive obţinute să fie transferate şi în alte unităţi de învăţământ; facilităţile Campusului şi Institutul au şi aceasta menire, de a îmbogăţi experienţa pedagogică modernă şi în favoarea altor unităţi de învăţământ.

b. Profesori în specializare (Masterat) în pedagogia Steiner-Waldorf, adaptată momentului actual, necesităţilor actuale şi specificului românesc. Profilul masteratului propus (după cum se detaliază în Anexa III) reprezintă o contribuţie importantă şi originală, ce are meritul de a completa şi de a îmbunătăţi oferta de formare adresată cadrelor profesorale; el reprezintă una din posibilele soluţii de ieşire din actuala criză din învăţământ. Acest Masterat are şi calitatea de a se adresa cadrelor profesorale din întreg spectrul instituţiilor de învăţământ, şi nu doar celor care aparţin de şcolile cu specific Waldorf.

c. Cadre didactice de la grădiniţă şi liceu; vecinătatea şi conlucrarea ritmică cu activităţile din Institut vor crea cadrul adecvat pentru o efervescenţă continuă în activitatea pedagogică a celorlalte două instituţii de învăţământ din Campusului Soarelui.

d. Cursanţi ai programele universitare de perfecţionare

e. Adulţi care au încheiat parcurgerea formelor clasice educaţionale. Prin programe de tip “Grundtvig”, pentru care oameni din SARRT (Societatea Antroposofică din România, Ramura Timişoara) au o specializare avansată, ne adresăm oamenilor din comunitatea locală interesaţi să fie la curent cu ceea ce este nou, cu scopul de a oferi acestora modalităţi de aprofundare a cunoaşterii şi a abilităţilor lor, în vederea dezvoltării unei atitudini mentale prielnice schimbărilor posibile/necesare în activitatea profesională sau în plan social.

f. Comunitatea locală, care va beneficia direct şi indirect de toate rezultatele activităţilor întreprinse; ea va beneficia, printre altele, de tineri pregătiţi să facă faţa sarcinilor vremurilor actuale, prin folosirea creativităţii şi inventivităţii în remodelarea continuă a mediului social.

Acest Campus se va naşte datorita parteneriatului în curs de creare si va reprezenta un organ distinct într-o structură fiinţială vie, cu dimensiune europeană. Beneficiile sunt imense (şi în acelaşi timp necesare) pentru toate părţile implicate.

 

Capitolul 6: Finanţarea Proiectului Campus

După cum spuneam în partea introductivă, crearea acestui Proiect se bazează pe munca în echipă a unui colectiv de oameni din FRST şi din şcoala Waldorf Timişoara. Pentru materializarea acestui Proiect, cât şi pentru buna sa funcţionare în viitor, este necesară lărgirea acestui colectiv.

Concret, se doreşte crearea unui Parteneriat compus din organisme şi organizaţii din România şi din alte ţări europene. Scopul acestei prime forme scrise a Proiectului este tocmai enunţarea oportunităţilor ce se vor crea prin materializarea Campusului, pentru cointeresarea autentică a posibililor parteneri. Acest Parteneriat va înainta un Proiect scris către Uniunea Europeană, pentru obţinerea finanţării din sursele specializate de care aceasta dispune.

Bineînţeles că în această primă fază exprimăm dorinţele şi viziunile grupului care stă la baza redactării prezentului material. Pe măsură ce lucrurile vor evolua, se va structura corespunzător atât componenţa cât şi rolul concret al acestui Parteneriat.

A. În viziunea actuală, ţinând seama şi de contactele deja existente, parteneriatul se poate compune din:

- Fundaţia Rudolf Steiner (FRST) – Timişoara

- Primăria oraşului Timişoara

- Universitatea de Vest – Timişoara

- Federaţia Waldorf din România, în care FRST este membru

- European Council of Steiner Waldorf Education (ECSWE)

- Internationale Assoziation für Waldorfpädagogik (IAO)

- Companii europene de renume, care şi-au dovedit viabilitatea prin calitatea managementului: DM MARKT, Triodos Bank, WALA şi WELEDA

- Campusul pedagogic (oarecum similar) din Järna – Suedia

- organizaţii şi organisme antroposofice din Germania, Anglia, Elveţia, Suedia, Ungaria şi SUA.

Acest material va fi prezentat în primăvara anului 2010 şi conducerii Societăţii Antroposofice de la Goetheanum, din Dornach, Elveţia, pentru obţinerea sprijinului necesar în vederea promovării sale în rândurile organizaţiilor de origine antroposofică; de asemenea, va fi prezentat în Germania şi Marea Britanie structurilor educaţionale în sistem Waldorf, pentru co-participarea la proiect.

B. Rolul Parteneriatului:

- selectarea Partenerilor necesari şi suficienţi pentru şi buna funcţionare proprie;

- stabilirea atribuţiilor fiecărui Partener (drepturi, îndatoriri şi obligaţii), în cadrul unor întâlniri comune;

- crearea formei scrise a Parteneriatului şi validarea sa juridică;

- crearea Proiectului scris pentru Campusul Soarelui – Timişoara, în vederea înaintării sale pentru obţinerea validării şi finanţării UE;

- stabilirea formei finale a Proiectului arhitectonic Campusul Soarelui;

- construirea modulară şi succesivă a Campusului;

- crearea unui organism local care să monitorizeze proiectele educative Europene ce sunt accesibile graţie funcţionalităţilor Campusului, şi care să întocmească proiecte conexe;

- intrarea concretă în funcţiune în vederea administrării activităţilor Campusului şi a stabilirii de strategii;

 

7: Finanţarea viitoare pentru funcţionarea Campusului

Suntem conştienţi că obţinerea finanţării construcţiei Campusului este dificilă, dar suntem conştienţi că un astfel de complex este şi mai dificil de întreţinut şi dezvoltat, ţinând seama de complexitatea şi multitudinea activităţilor sale. De aceea ne gândim încă din momentul prezent la aceste aspecte. Întrevedem următoarele posibilităţi de finanţare:

- Finanţare de stat pentru salarii profesori, personal auxiliar, utilităţi şi lucrări curente de întreţinere şi reparaţii, asemenea unei unităţi obişnuite de învăţământ;

- Colectarea de venituri proprii din exploatarea judicioasă a clădirilor, după cum a fost descris la capitolul FUNCŢIONALITĂŢI;

- Întocmirea regulată de Proiecte cu finanţare UE, vizând programe de tip Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci, Grundtvig, Jean Monnet (vezi: http://ec.europa.eu/education/index_en.htm)

- Până la materializarea finală a acestui Proiect se va desăvârşi şi actualul concept de Societate pe Acţiuni de Interes Local, un concept novator de firmă bazat pe ideile vii ale tripartiţiei sociale şi ale economiei asociative. O astfel de companie are ca menire, printre altele, să întoarcă înspre comunitatea locală o treime din totalul veniturilor sale. Se creează astfel o bază suplimentară de întreţinere şi dezvoltare a Campusului. Acest concept este prezent deja la baza funcţionării şi dezvoltării Firmei ALB VIOLET (Anexa IV).

 

8: De ce Timişoara?

Se pot enumera următoarele argumente în favoarea realizării acestui Proiect Campus în Timişoara:

a. Aici există din anul 2000 Liceul Waldorf, dezvoltat după modelul clasic de creare a unei astfel de instituţii.

b. Liceul a evoluat continuu, învăţând din propriile realizări şi greşeli, urmând şi o dezvoltare spaţială îmbucurătoare.

c. Apropierea şi conlucrarea dintre Liceul Waldorf şi Societatea Antroposofică prin intermediul FRST are în Timişoara un caracter pozitiv, de excepţie. Societatea Antroposofică din România, Ramura Timişoara (SARRT) furnizează sprijinul necesar de consiliere şi de îndrumare, atunci când este solicitată în acest sens, după posibilităţile sale. (SARRT nu intervine din proprie voinţă în activităţile şcolii.)

d. Colectivul care se ocupă activ de 2 ani de bunul mers al FRST a preluat cu eficienţă spre rezolvare problemele anterioare. Aceste lucruri sunt descrise în Raportul de Activitate al FRST, scris în noiembrie 2008 (Anexa V). Trecerea cu bine prin aceste probleme a creat forţa colectivului de a-şi schimba propria mentalitate şi de a genera un exemplu în acest sens şi pentru ceilalţi oameni din şcoală.

e. Pas cu pas, în şcoală s-a instaurat un spirit benefic de deschidere către nou, fapt perceput atât de majoritatea oaspeţilor noştri din ţară, cât şi de cei din străinătate (Agenor Crişan, Marius Gabor, Verginia Petrovici, Dirk Kruse, Rinke Visser, Mihai Tropa, Monica Heredeu şi alţii) Confirmarea acestei stări de fapt a avut loc odată cu Conferinţa ECSWE din 8-10 Mai 2009; oaspeţii noştri au fost plăcut impresionaţi de ceea ce au văzut şi perceput aici, la Liceul Waldorf din Timişoara.

f. Interesul părinţilor de aici, din Liceul Waldorf Timişoara, este simţitor mai ridicat decât în alte localităţi. Poate de aceea, sau ca şi rezultat, în Timişoara funcţionează un cerc denumit “Trezirea la comunitate”; acesta are tocmai rolul de a strălumina cu înţelegere şi conştienţă evenimentele obişnuite din cotidian. Aceste evenimente, odată înţelese, creează punţi suplimentare interumane şi creează forţe vii în colectiv; neînţelegerea lor creează tensiuni, animozităţi şi chiar deficite energetic-psihice.

g. Atmosfera spirituală de aici a facilitat crearea conexiunii organice între aceste două iniţiative, cea din domeniul economic (noul model de firmă pe acţiuni), şi cea din domeniul cultural-educativ (modelul Campusului). Cele două iniţiative se susţin reciproc.

h. Pornind de la realităţile prezente local, aici s-a creat un nou tip de abordare pedagogică a modalităţilor de predare, după cum este descris în materialul din Anexa III.

i. Munca în echipă desfăşurată aici are valenţe novatoare ( Anexa VI). Sub o altă formă, aici este activ acelaşi spirit novator care a făcut ca Timişoara să fie primul oraş iluminat electric din Europa şi oraşul în care s-a declanşat mişcarea de schimbare din Decembrie 1989. Timişoara stă sub semnul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş (Nou în sensul de Înnoitorul). Aceste lucruri sunt câteodată mai dificil de cuprins în cuvinte, dar sunt întotdeauna mult mai uşor de înţeles prin trăire.

 

 

Alexe, Ilie – reprezentantul Comitetului de părinţi din Liceul Waldorf Timişoara

Bândea, Mariana – inspector alternative ISJ Timiş

Botez, Dan – membru FRST – preşedinte SARRT

Dana, Angela Carina – membru FRST – membru SARRT

Lazăr, Daniela – Preşedinte FRST – membru SARRT

Mihăilescu, Radu – arhitect

Mihaly, Ana-Maria – membru FRST – membru SARRT

Paxino, Gheorghe-Constantin – Doctor, Cercetător ştiinţific, membru FWR, membru SAR, membru IAO

Rămneanţu, Corina – învăţător Liceul Waldorf – membru FRST – membru SARRT

Roman, Florin – membru FRST – membru SARRT

Stănescu, Ofelia – membru FRST – membru SARRT

Sturzu, Adina – membru FRST – membru SARRT

Taloş, Caius – directorul Liceului Waldorf Timişoara

Tropa, Mihai – lector universitar – membru în Societatea Antroposofică

Ungur, Daniela – membru FRST

Ungureanu-Pamfil, Diana – psiholog terapeut

- Reprezentant Primăria Timişoara

- Reprezentant Universitatea de Vest – Timişoara

- Reprezentant ISJ Timiş

 

Anexa I – Tema de Proiectare

Anexa II – Planşe Campus

Anexa III.1 – Misiunea Programului de Masterat

Anexa III.2 – Plan Pedagogic

Anexa IV – PCEF Alb Violet

Anexa V – Raport Activitate FRST

Anexa VI – Procedura privind munca în echipă