Raport de activitate

 

În Timişoara, s-au produs diverse schimbări în cadrul FRST (Fundaţia Rudolf Steiner Timişoara).

În primăvara anului 2008, grupa operativă ce alcătuia Consiliul Fundaţiei, format atât din părinţi de copii ce urmează Şcoala Waldorf, cât şi din cadre didactice, a devenit copleşită de multitudinea şi diversitatea problemelor care trebuiau rezolvate.

 

Despre trecut

La începuturi, Fundaţia a beneficiat de sprijinul masiv al unui grup de părinţi şi al unor cadre didactice. Acest sprijin, susţinut de un entuziasm înflăcărat, a pus bazele şi a condus la crearea actualei Şcoli Waldorf din Timişoara. La materializarea acesteia au contribuit decisiv atât fundaţii de tip ONG din Germania, cât şi persoane fizice din Europa. Însă odată cu materializarea Şcolii, entuziasmul s-a estompat treptat, iar grupul fondator s-a dispersat.

Materializarea Şcolii nu a fost însoţită nici de finalizarea detaliilor de construcţie, şi mai ales, nici de întocmirea şi finalizarea actelor oficiale legate atât de intabularea clădirii, cât şi de raporturile între Fundaţie – Şcoală – Inspectorat şcolar – Primărie. Cauza n-a fost însă reaua-voinţă, ci necunoaşterea detaliilor de procedură, relativitatea legislativă cât şi “gândul liniştitor” că Şcoala Waldorf este în definitiv o şcoală din sistemul de Stat, care trebuie să fie susţinută de către Stat. E adevărat că în toată această perioadă, Fundaţia nu a beneficiat de sprijinul unor specialişti în domeniile specifice ale problemelor apărute; dar e la fel de adevărat că energia celor rămaşi în Fundaţie era orientată în mod continuu către susţinerea procesului educaţional Waldorf.

A urmat o perioadă de ani de zile, în care persoanele active în Fundaţie puteau fi numărate pe degetele unei singure mâini. Şcoala a devenit curând Liceu Waldorf cu 12 clase, şi s-a confruntat rapid cu o lipsă acută de spaţii adecvate pentru desfăşurarea procesului de învăţământ: sunt spaţii necorespunzătoare dimensional pentru trei săli de clasă. Fundaţia şi-a estompat treptat prezenţa, atât datorită retragerii treptate a părinţilor, pe măsură ce copiii lor încheiau studiile de liceu, cât şi lipsei mijloacelor financiare (se considera, cumva de la sine înţeles, ca Fundaţia şi Şcoala să fie sprijinite din exterior). În această conjunctură, rolul Fundaţiei a devenit neclar chiar şi personalului didactic şi administrativ al Şcolii.

Fundaţia s-a menţinut însă în viaţă datorită viziunilor de viitor pe care le aveau cei rămaşi activi. De-a lungul timpului, au existat un număr de şase proiecte pentru viitorul Campus Şcolar Waldorf, pe generosul teren de 2,5 hectare atribuit în folosinţă gratuită FRST pe durata existenţei construcţiilor pentru învăţământ Waldorf prin Hotărârea de Consiliu Local al Municipiului Timişoara nr. 86 din 28.06.1994. Fiecare nou proiect era mai elaborat decât cel anterior: e adevărat că fiecare proiect trăia viu în câţiva oameni, care sperau să se trezească entuziasmul în cât mai multe alte persoane. N-a fost însă să fie aşa. Se pare că nu venise încă timpul prielnic şi nu erau coapte condiţiile necesare. Pe cât era de elaborat proiectul, pe atât era mai mare lipsa sprijinului de care acesta avea nevoie. Fiecare strădanie s-a constituit însă într-o nouă experienţă acumulată.

Din când în când, Fundaţia Rudolf Steiner Timişoara (FRST) era din nou prezentă în viaţa Şcolii, atunci când se demarau noi acţiuni. Aşa a fost şi când s-a început construcţia Atelierului din faţa Şcolii. De altfel, nu este surprinzător că această construcţie s-a blocat într-o fază incipientă, când ne gândim că în acea vreme, în Fundaţie erau active doar două, trei persoane. Acest atelier era imperios necesar pentru ca Şcoala să fie cu adevărat o Şcoală Waldorf; de aici şi avântul de a ridica această clădire, deşi susţinerea umană lăsa numeric de dorit.

În ciuda eşecului temporar cu Atelierul, persoane active din Fundaţie s-au preocupat şi au reuşit să construiască pe terenul dat în folosinţă Fundaţiei de către Primăria Timişoara, o grădiniţă Waldorf, asemănătoare unui model din Germania.

O dată cu realizarea acestei grădiniţe, s-a produs de fapt şi trecerea de la un trecut gri la un viitor dătător de speranţe. Grădiniţa aceasta este o construcţie modernă, având o bază solidă atât la modul propriu cât şi la figurat. Clădirea are dotări de avangardă. Tot cu sprijinul unei Fundaţii din Germania, în jurul grădiniţei s-a creat un spaţiu de joacă cu totul deosebit. Spiritul ce animă grădiniţa este un spirit nou; se simte deja în ambianţă, dar poate fi perceput şi prin intermediul cadrelor didactice care-şi desfăşoară activitatea aici.

Din cauze multiple ce ţin de creşterea demografică, de poziţionarea zonală, de aspectul său în ambient, de vizibilitatea sa, dar mai ales de spiritul ce-o animă, Grădiniţa a devenit repede insuficient de încăpătoare. Aceeaşi lipsă de experienţă şi-a pus amprenta şi pe gândirea iniţială a compartimentării clădirii. Spaţiile sunt insuficiente atât pentru cele trei grupe de grădiniţă, cât şi pentru personalul care serveşte grădiniţa; de la debutul activităţii sale, grădiniţa a funcţionat cu trei grupe preşcolare, deşi construcţia era proiectată pentru trei grupe cu program normal.

La toate aceste evoluţii şi-au adus un aport deosebit Irina Trif, Ingeborg Christoff, Rodica Gürtler, Dana Ungur, d-l Hamann, Fundaţia Software, Fundaţia Freunde der Erziehungskunst şi Fundaţia Kukuck. O descriere detaliată a aportului celor numiţi mai sus ar necesita un spaţiu aparte.

Grupa operativă ce a preluat în anul 2007 munca în Fundaţie, era animată de dorinţa de a desfăşura prioritar o activitate artistică în folosul Şcolii, a elevilor şi a părinţilor. Realitatea s-a dovedit însă de altă natură: lucrurile neglijate din urmă au ajuns să se acutizeze. Membrii grupei s-au confruntat cu aducerea la zi a unui număr mare de evidenţe şi rezolvări de acte, cu birocraţia, dar mai ales cu problema taxelor şi impozitelor pe clădiri şi terenuri, fapt scăpat total de sub control începând din 2003. S-au tatonat diverse soluţii, de la a lupta pentru anularea impozitelor şi pentru păstrarea clădirilor în patrimoniul Fundaţiei, până la a ceda clădirile Inspectoratului Şcolar. Aceste tipuri de activităţi au secătuit resursele psihice şi fizice ale membrilor grupei operative. De ce se numesc Grupă operativă? Pentru că Statutul Fundaţiei devenise inoperant; nimeni dintre cei numiţi în actele oficiale iniţiale nu mai activa în Fundaţie.

Cumva, într-o evoluţie oarecum imprevizibilă, s-a “întâmplat” ca retragerea unor persoane din grupa operativă (o retragere care sperăm sa fie doar temporară) să “coincidă” cu venirea către activităţile Fundaţiei a unui grup semnificativ de membri ai Societăţii Antroposofice din Timişoara, format în parte din părinţi şi cadre didactice, dar şi din persoane fără legături de interes direct.

 

Despre Prezent

Colectivul actual, format în parte din membri noi, a fost pus de imediat în faţa unei multitudini de probleme: problema taxelor şi impozitelor, actualizarea Statutului Fundaţiei, problema clădirii atelierului din faţa Şcolii, problema spaţiului insuficient de la Grădiniţă, ţinerea evidenţelor actelor primare şi a documentelor din arhivă, clarificarea raporturilor Fundaţiei cu personalul didactic şi administrativ al Şcolii, continuitatea relaţiilor cu contactele externe, planurile de viitor.

S-au intreprins următorii paşi pentru rezolvarea problemelor:

- S-a creat un Act Adiţional la Statutul FRST, care incorporează noua conducere şi o structură actualizată de funcţionare; s-a schimbat sediul la adresa: Timişoara, str. Salcâmilor 30. Acest Act Adiţional a fost înaintat către Judecătoria Timişoara, fiind aprobat prin Hotărâre Judecătorească în anul 2009.

- S-au depus toate actele necesare la Primăria Timişoara pentru a intabula clădirile existente de la adresa str. Uranus 10. S-a cerut şi evaluarea impozitelor pe care Primăria le solicită de la proprietarul clădirilor, Fundaţia Rudolf Steiner. În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi la Primăria Timişoara, actualmente suntem în situaţia critică de a fi obligaţi să plătim o sumă de 85.000 de Euro, aferentă impozitelor şi penalizărilor din 2003 şi până în prezent. Neplata acestor sume poate conduce la blocarea conturilor Fundaţiei şi executarea sa silită. Ne-am propus ca trilaterala: Fundaţia Rudolf Steiner – Inspectoratul Şcolar Timiş – Primăria Timişoara să capete o formă legală, materializată sub forma unui înscris oficial. Problema se datorează faptului că în Cartea Funciară este înscrisă Fundaţia Rudolf Steiner, şi nu Şcoala Waldorf; în consecinţă, Primăria Timişoara a dat în folosinţă terenul (pe durata existenţei clădirilor) Fundaţiei Rudolf Steiner, entitatea juridică ce a premers apariţiei Şcolii. În plus, Şcoala nu poate avea o existenţă de sine stătătoare, trebuind să aparţină de drept de Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Inspectorat ce decide autonom ce se întâmplă în cadrul Şcolii; ori sponsorii noştri externi, ne-au condiţionat trimiterea banilor pentru construcţii de păstrarea clădirilor în proprietatea Fundaţiei Rudolf Steiner. Am angajat un avocat pentru a rezolva această problemă; deşi costurile sunt destul de mari, suntem hotărâţi să depăşim acest obstacol. Procesul este în prezent pe rolul Judecătoriei Timişoara. Sperăm ca anul acesta, Procesul să se încheie în toate instanţele sale de rigoare, cu o soluţie favorabilă şcolii şi FRST, conform precedentului pozitiv creat în cazul Fundaţiei Rudolf Walther.

- Clădirea atelierului din faţa Şcolii, care ani de zile a fost lăsată în părăsire din lipsă de fonduri, a renăscut. E interesant cum au evoluat lucrurile: după cum spuneam, neavând fonduri suficiente, s-a pus acut problema ce să facem cu această construcţie; s-au pomenit toate variantele posibile, de la a o demola, până la a schimba forma şi destinaţia clădirii. Sub impulsul lipsei acute de spaţiu la Grădiniţa Waldorf, educatoarea Dana Ungur a pus tot sufletul şi s-a ocupat personal de această problemă; ea a văzut în această clădire spaţiul suplimentar de care avea atât de multă nevoie. S-a clarificat şi realitatea că suma de bani necesară pentru a finaliza exteriorul clădirii era mai mică decât ne închipuiam noi ceilalţi din Consiliul Fundaţiei. Fundaţia dispunea de această sumă, rămasă din fondurile alocate ei iniţial. Această variantă se corobora perfect cu semnalele venite de la sponsorii noştri externi, ce ne îndemnau să finalizăm exteriorul clădirii din resursele proprii, ei urmând să ne pună la dispoziţie fondurile necesare amenajării interiorului Atelierului. La acea vreme, comunicarea între Şcoală şi Fundaţie nu se desfăşura încă în mod satisfăcător. După ce s-au început lucrările la finalizarea exteriorului clădirii, Consiliul de Conducere al Şcolii Waldorf împreună cu Consiliul Fundaţiei, au hotărât ca destinaţia clădirii din faţa Şcolii să fie cea iniţială (atelier pentru activităţi artistice).

Meritul educatoarei Dana Ungur a fost că după ce s-a hotărât schimbarea destinaţiei clădirii, a continuat să se ocupe de lucrările de construcţie, cu aceeaşi dăruire. Astăzi, Clădirea Ateliere este finalizată, constituind un aport util şi necesar în educarea elevilor. Această clădire, prin aspectul şi funcţionalitatea sa, reprezintă un prilej de mândrie pentru Şcoala Waldorf.

- Schimbarea fundamentală care s-a produs în Fundaţie este implicarea în activitatea ei a unui grup de membrii activi ai Societăţii Antroposofice. Pentru aceşti oameni, pasul respectiv se constituie într-un nivel superior de implicare în viaţa socială, o trecere de la discuţia despre principii morale la punerea acestora efectivă în practică, acolo unde necesităţi imperioase o pretind. Acest grup are calitatea de a fi liantul care asigură şi va asigura continuitatea sănătoasă a activităţilor Fundaţiei Rudolf Steiner Timişoara. Grupul nu este majoritar în cadrul actualului număr de membri activi, constituit şi din cadre didactice şi din părinţi, dar se constituie într-un nucleu sănătos care magnetizează în jurul său forţele şi energiile celorlalţi. Actualul Consiliu al Fundaţiei numără aproximativ 12 membri permanent activi, grupul fiind în expansiune. Astfel, sarcinile se distribuie mai uşor, fără să ajungă să copleşească bunăvoinţa unuia sau altuia dintre membri.

În urma acestei schimbări de atitudine şi mentalitate s-au organizat mai multe întâlniri cu cadrele didactice din Şcoală şi cu părinţi, în care s-au explicat tot mai mult rolul Fundaţiei, legătura sa cu Şcoala Waldorf, cât şi planurile de viitor ale Fundaţiei. Comunicarea dintre aceste organisme s-a îmbunătăţit semnificativ.

Membrii FRST proveniţi din cadrul Societăţii Antroposofice, au iniţiat o activitate ritmică de grup de lucru numită “Trezirea la Comunitate”. Scopul acestei activităţi este de a închega tot mai mult, într-un mod conştient, grupul uman care va constitui nucleul viitorului Campus Waldorf (acest Proiect este prezentat la capitolul “despre Viitor” al raportului de faţă). Această activitate este susţinută de un grup format din cadre didactice actuale ale Şcolii, părinţi, membri ai FRST, membri ai Societăţii Antroposofice Române, Ramura Timişoara (SARRT) cât şi din alte persoane interesate. Tot în acest sens, Daniela Lazăr – Preşedintele FRST– şi Dan Botez au fost prezenţi săptămânal la o întâlnire cu corpul didactic al Şcolii Waldorf, şi la o altă întâlnire cu părinţi, membri ai FRST, profesori, membri ai SARRT şi alte persoane interesate. Au fost necesare două întâlniri, pentru că astfel au putut participa cât mai multe persoane la această activitate. În prezent, activitatea acestor grupuri s-a contopit. Activitatea a beneficiat la start de sprijinul lui Sorin Ţigăreanu şi Mihai Tropa, care au susţinut un workshop de două zile într-un weekend din luna octombrie 2008. Sperăm ca în această activitate să fim susţinuţi şi de Federaţia Waldorf din România, a cărei membră este FRST. Federaţia Waldorf este instituţia care reprezintă legal forma de învăţământ alternativ Waldorf, faţă de Ministerul Învăţământului.

Fundaţia şi-a mutat centrul de activitate şi arhiva sa de acte şi documente din sala mică şi neîncăpătoare a Administraţiei Şcolii, la sediul său oficial de pe strada Salcâmilor, unde acum dispune de un spaţiu generos, pus la dispoziţie de d-na Ingeborg Christoff. Astfel, acum se poate realiza şi menţine ordinea în actele şi documentele FRST.

Pentru a menţine ordinea în contabilitatea primară a FRST în mod operativ, s-a decis ca aceste acte de contabilitate primară să fie prelucrate la sediul firmei ALB VIOLET, firmă al cărei unic administrator este unul din membrii Consiliului FRST. Pentru acest serviciu nu se percep taxe şi comisioane. Prelucrarea datelor contabile, continuă să fie efectuată de d-na expert contabil Irina Chiş, prin intermediul firmei “IRI” S.R.L…

- Comunicarea externă a fost susţinută până la sfârşitul anului 2008 de către inimoasa Linda Saskia Menczel, persoană ce a contribuit mult la actuala redirecţionare şi aprofundare a activităţilor FRST; treptat, ea a fost ajutată de către Dan Botez, ce a preluat majoritatea legăturile directe cu persoanele partenere externe ale activităţilor Fundaţiei. Actualmente, aceste legături sunt susţinute şi de Daniela Ungur şi Taloş Caius.

- Cu spijinul financiar al d-nei Ingeborg Christoff s-a demarat construcţia unei clădiri situată în partea din spate a casei în care este sediul FRST. Construcţia respectivă cuprinde trei camere, o baie şi o bucătărie, şi este destinată să reprezinte o soluţie temporară pentru cadrele didactice de la Şcoala şi Grădiniţa Waldorf, care nu dispun de locuinţe în Timişoara. Clădirea respectivă este finalizată.

- Între 8 şi 10 mai 2009, la Timişoara, la actualul Liceu Waldorf, s-a desfăşurat Congresul Internaţional al European Council of Steiner Waldorf Education (ECSWE – ce-şi are sediul la Bruxelles), având tematica: “Anul creativităţii şi inventivităţii”. Cu spijinul Primăriei Timişoara s-au organizat unele manifestări publice comune în centrul oraşului, ţinând cont că în 9 mai se sărbătoreşte şi “Ziua Europei”. Cu ocazia aceasta am făcut public pe plan local şi internaţional, Proiectul Campusului Waldorf. Acest Simpozion a cuprins o serie de activităţi în şcoală şi în oraş, o manifestare publică cu conferinţe şi discuţii – desfăşurată în foierul Filarmonicii “Banatul “ Timişoara – o întâlnire lărgită cu colectivul de părinţi şi elevi ai şcolii. Toate activităţile au constituit un succes al comunităţii Waldorf, constituindu-se într-un prilej de verificare a calităţii legăturilor interumane stabilite în acest colectiv.

În toate aceste activităţi sunt implicaţi Christoff Ingeborg, Lazăr Daniela, Iuhasz Iosif, Stănescu Ofelia, Botez Dan, Taloş Caius, Rămneanţu Corina, Sturzu Adina, Mihalyi Ana-Maria, Popi-Irina Trif, Ungur Daniela, Ţepeluş Adina, precum şi alte persoane, care se apropie de activităţile FRST pe măsură ce le devin cunoscute necesităţile acesteia.

Pentru a putea aborda planurile de viitor, intreprindem tot ce este omeneşte posibil ca să rezolvăm situaţiile neclare şi grele din urmă. Perspectiva unui viitor luminos, schiţată în continuare, este o certitudine ce animă colectivul FRST; starea aceasta spirituală de înnoire în cadrul sistemului Waldorf, aici în Timişoara, a fost percepută şi de diferite personalităţi din domeniu, care au interferat cu activităţile noastre în ultima vreme.

 

Despre Viitor

Obiectivul material al viitoarei dezvoltări îl constituie realizarea Proiectului Campusului Waldorf, cuprinzând Grădiniţa, Şcoala, Liceul şi Institutul pentru Pedagogie Waldorf. Trebuie să precizăm că acest proiect nu se constituie într-un scop în sine, ci îl vedem ca o unealtă necesară în timpurile prezente şi viitoare, în vederea asigurării de condiţii optime copiilor ce vor fi educaţi în cadrul viitorului Campus, condiţii optime pentru formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice în sistem Waldorf; de asemenea Institutul va facilita condiţii optime pentru materializarea programelor de tip “New Adult Learning”, adresate părinţilor şi nu numai.

Proiectul Campusului cuprinde clădiri în care urmează să funcţioneze şase grupe de grădiniţă, două serii de clase (de la clasa întâi la clasa a douăsprezecea), săli moderne de laborator conform standardelor actuale, toate atelierele necesare activităţilor lucrative specifice pedagogiei Waldorf, bibliotecă, sală de lectură, sală de euritmie, săli destinate practicării şi exersării artelor, cantină multifuncţională, sală de sport acoperită, sală de spectacole de aproximativ 500 locuri, internat de 120 de locuri, spaţii destinate desfăşurării activităţii personalului didactic, spaţii pentru programul After-School şi alte spaţii anexă. Doar detaliile Temei de Proiectare pentru Campusul Waldorf se întind pe opt pagini format A4.

Spaţiile sunt gândite spre a fi utilizate cu o eficienţă sporită, astfel încât să permită şi desfăşurarea unor activităţi care vor aduce venituri Şcolii, pentru a-şi acoperi o parte din cheltuielile de întreţinere şi dezvoltare.

Lângă clădirile Campusului, legate organic de acestea, va fiinţa Institutul pentru Pedagogie Waldorf. Un astfel de Institut nu mai funcţionează de câţiva ani în România. Acest Institut va fi deschis şi pentru cadrele din şcolile tradiţionale care vor dori să urmeze aceste cursuri de formare şi perfecţionare. Profesori vor fi cadre didactice cu experienţă îndelungată în sistemul Waldorf, în principal din Vestul Europei, dar şi din România. În perioada actuală se lucrează la dezvoltarea conceptului noului Institut, prin alcătuirea unei grupe de pedagogi cu experienţă. În centrul formării acestei echipe este d-l Mihai Tropa, din Stuttgart, care a contribuit timp de opt ani la crearea şi funcţionarea primului Institut Waldorf din România, ce a avut sediul la Bucureşti.

În prezent, s-a stabilit o primă formă conceptuală arhitectonică menită să înglobeze toate aceste entităţi funcţionale. La prima prezentare a proiectului Campusului a participat un grup de aproximativ 60 de cadre didactice, părinţi, membrii ai FRST şi elevi. Poate nu întâmplător a fost prezent şi domnul Christof Wiechert, conducătorul secţiunii pedagogice de la Goetheanum din Dornach, Elveţia. După valurile de intervenţii ale celor prezenţi la adunare, conceptul architectonic a evoluat. Forma arhitectonică finală, va fi decisă însă de viitorul Parteneriat internaţional.

Având în vedere complexitatea şi anvergura Proiectului Campus & Institut Waldorf, se estimează cheltuieli de execuţie în jur de 15.000.000 Euro. O asemenea sumă poate fi accesibilă doar din Fondurile de Dezvoltare ale Uniunii Europene. Realizarea părţii scrise de execuţie a proiectului va costa aproximativ 600.000 Euro. Întrevedem că paşii ce trebuiesc realizaţi, cu eşalonarea lor în timp, sunt următorii:

- mai 2009; finalizarea primului stadiu, de prezentare, al proiectului architectonic Campus & Institut Waldorf.

- prezentarea publică pe plan local şi extern a Proiectului; stimularea interesului local pentru realizarea acestui Proiect; implicarea mijloacelor mediatice locale; termen: mai 2010.

- execuţia părţii scrise a Proiectului de Parteneriat; termen: martie 2010. În paralel, se va căuta sprijinul a mai multor Organizaţii Internaţionale, care să susţină finanţarea Proiectului la nivelul Conducerii Comunităţii Europene.

- crearea Parteneriatului internaţional; termen: decembrie 2010.

- crearea Proiectului final; termen: martie 2011.

- obţinerea finanţării din Fonduri Europene; termen: septembrie 2011.

- demararea lucrărilor de şantier la Campus & Institut Waldorf; termen: martie 2012.

- finalizarea lucrărilor la clădiri: termen: decembrie 2012.

- dotarea spaţiilor cu mobilierul şi aparatura necesară, identificarea personalului administrativ; termen: iunie 2013.

Până la materializarea acestui Proiect, se va materializa şi actualul concept de Societate pe Acţiuni de interes Local, un concept novator de firmă, bazat pe ideile vii ale Tripartiţiei Sociale şi ale Economiei Asociative. O astfel de companie are ca menire, printre altele, să întoarcă spre comunitatea locală o treime din totalul veniturilor sale. Se creează astfel o bază suplimentară de întreţinere şi dezvoltare ulterioară a Campusului. Acest concept se află în prezent la baza dezvoltării Firmei ALB VIOLET.

După cum s-a menţionat anterior, Proiectul Campusului este viabil doar dacă la baza sa se află un organism viu bine închegat de cadre didactice, de părinţi, de membri ai FRST şi de alte persoane care înţeleg imperativul timpurilor moderne de deschidere totală către exterior, către societatea civilă. Un astfel de proiect se poate realiza doar cu sprijinul societăţii civile locale, într-un parteneriat cu Primăria oraşului Timişoara. Acest Proiect e destinat ca prin funcţionalitatea sa să întoarcă spijinul către societatea civilă locală, prin calitatea tinerilor pe care îi va forma, prin sprijinirea implementării şi cultivării formelor de avangardă în învăţământul şcolar şi liceal local, prin sprijinirea dezvoltării formelor novatoare de învăţământ destinat adulţilor şi prin dezvoltarea formelor de expresie artistică. Toate aceste deziderate sunt pe agenda de priorităţi ale Uniunii Europene.

În cazul în care sub o formă sau alta putem beneficia de sprijinul d-voastră atât moral, cât şi material, vă rugăm să ne contactaţi la adresa, sau la Sediul Fundaţiei Rudolf Steiner, Timişoara, str. Salcâmilor nr. 30, tel +40 745 166 738

 

Vă mulţumim pentru atenţie.
Timişoara, 21 Februarie 2010

 

Din partea Fundaţiei Rudolf Steiner Timişoara:
Lazăr Daniela, Ungur Daniela, Iuhasz Iosif, Sturzu Adina, Mihalyi AnaMaria, Popi-Trif Irina, Botez Dan