Grădiniţa Waldorf

Cea mai modernă grădiniţă din ţară i-a costat pe români doar 1.000 euro

Ziarul Gândul | 20 noiembrie 2006

Şcolile neîncălzite sau cele în care încă se mai aruncă lemne în sobă sunt realităţi de necontestat într-o ţară care declara ca învăţământul este prioritate naţională. În timp ce ochii tuturor sunt aţintiţi spre scandalurile iscate de imaginile cu tentă medievală din şcolile ţării, a fost finalizată cea mai modernă grădiniţă din România. Este vorba de grădiniţa Waldorf din Timişoara, o construcţie ce se caracterizează 100% prin inovaţie. Primul lucru care frapează este forma clădirii. Este o reprezentare a omului vitruvian a lui Leonardo da Vinci. “Braţele şi picioarele” adăpostesc atât 4 săli de clasă, cât şi grupuri sanitare pentru fiecare dintre acestea.

Sala de dormit este în zona “capului”, iar bucătăria de serviciu şi holul sunt în zona “toracelui”. Proiectul (premiat pentru inovaţie) provine din Germania, unde pe baza lui a fost construită o grădiniţă. Ulterior, li s-a permis şi românilor să-l folosească, cu adaptările tehnice de rigoare. Materialele de construcţie au fost aduse din Ungaria. Sunt cărămizi ecologice, făcute din lemn mineralizat. Coordonatoarea proiectului, Rodica Gurtler, explică: “Lemnul mineralizat este o tocătură din lemn de esenţă moale, tratat cu răşini naturale contra insectelor, ignifugat şi hidrofugat, care ulterior este amestecat cu ciment şi apă şi turnat sub formă de cărămizi”. Noul material are căldura lemnului şi tăria betonului, la care se adaugă şi costurile cu 20% mai mici decât în sistemul tradiţional”. Pereţii construiţi sunt foarte buni izolatori termici şi fonici. “O clădire care pierde putină căldura are şi consumuri mici la căldură”. Pentru asigurarea încălzirii s-a utilizat un sistem de pompe de căldură. Prima pompa preia energia termică din apa freatica şi o distribuie în sistemul de încălzire prin pardoseală şi în nişte calorifere speciale prevăzute cu ventilatoare (radiatoare cu convecţie). Cea de a doua pompă foloseşte ca sursă de energie aerul viciat. “Orice încăpere are nevoie să fie aerisită. Această pompă preia căldura de la aerul care urmează să fie evacuat şi o utilizează pentru obţinerea de apă caldă menajeră, necesară la toalete şi bucătărie”. Deoarece pompele de căldură utilizează energie regenerabilă, singurele costuri sunt cele de pompare a lichidelor prin conducte. Costurile pentru încălzirea unei suprafeţe de 350 mp sunt în jur de 300 lei/lună, spre deosebire de încălzirea cu gaz, care costă 900 lei/lună. Pompele de căldură au costat 20.000 euro, de 5 ori mai scump decât o centrala clasică. Însă, “la preţurile gazului metan din prezent, amortizarea se face în 4-5 ani, iar dacă ne vom alinia la preţurile din UE, investiţia se amortizează în doar 3 ani”. În România, astfel de instalaţii sunt o raritate, în timp ce în Germania aproape 5% din locuinţe şi şcoli dispun de pompe de căldură, iar în Elveţia procentul creste la 20%. Întregul proiect a costat 180.000 euro, din care 1.000 euro au fost daţi de părinţii copiilor şi de câteva firme din Timişoara. Restul de 179.000 euro provin din donaţii de la fundaţii din Germania. “MEC nu ne-a dat nici un fir de aţă, nici un cui”. Deşi MEC şi autorităţile locale nu s-au implicat deloc, grădiniţa Waldorf este una de stat (clădirea aparţinând unei fundaţii), ceea ce înseamnă că reducerile la factura de încălzire reprezintă un câştig în primul rând pentru autorităţi. (D.S.)